Salut!
Ma preocupa de deja multa vreme ideea asta cu Scoala de folkusor… Si stând preocupat, nu am mai avut timp sa si fac ceva mai mult de atât, pâna acum… 🙂
Mi-am dat seama ce ma tinea pe loc in sensul asta: nu-mi plac lectiile, nu-mi place ideea de a da lectii cuiva si de a “lua lectii”. Mi-am dat seama ca eu niciodata nu am luat lectii, ci am cautat sa aflu si sa invat singur din ceea ce am simtit ca e important pentru mine.
Mi-am dat seama ca, de fapt, intotdeauna m-am inspirat de la dascalii mei, de la maestrii mei, i-am observat, i-am admirat, i-am intrebat sau pur si simplu am “furat meserie” de la ei. Dar ei nu m-au invatat nimic. Am invatat eu de la ei!
Si o fac in continuare, cu tot sufletul si le sunt recunoscator pentru tot ce-mi daruiesc, fara asteptari si conditionari!
Iata o mica schimbare de paradigma, dar ce mare diferenta in perceptie!
Mi-am dat seama ca eu nu am invatat sa cant la chitara, ci m-am invatat sa imi cant la chitara…
Si da, imi place sa (imi) cant, pentru ca… pentru ca imi place. Punct!
Si, in general, in toata viata mea de pâna acum, m-am invatat sa fac, facand. Si am facut si fac ceea ce-mi place si cum imi place.
M-am invatat singur, petrecand ore si ore facand, nu doar citind sau ascultand sau vizionand. Toti oamenii, care au cunoastere / experienta, o au pentru ca intai au trecut prin acele experiente…
Asa cum spun doi dintre mentorii mei dragi: “Cunoasterea urmeaza experientei“.
Si e al perfect adevarat!
Pana la urma, tot ce am vrut (si continui sa vreau), este sa fiu conectat cu mine insumi, sa ma bucur de mine, in mine, sa comunic cu mine insumi… si unul din limbajele de comunicare cu mine – pe care le-am gasit de mic copil – a fost muzica… Si cea mai la indemana si placuta forma de a-mi canta mie, a fost cu chitara. Chitara in sine a fost si ramane doar un instrument muzical. Dar ce instrument magic…
Da, si tobele! 🙂
Tobele sunt alta cale de a imi vorbi sufletului meu. Dar tobele ma fac sa vibrez altfel si sa intru in ritmul vietii si mai adanc, dar si mai puternic, sa ma descarc de toata energia negativa stransa in mine de-a lungul vremii…
Da, si ziceam de lectii… Nu am venit niciunul din noi pe lumea asta pentru a lua lectii si a da lectii altora. Nu am venit pe lumea asta ca sa invatam lectii de la nimeni. Ne suntem suficient noi insine.
Dar da, am venit aici pentru a crea mereu ceva si pentru a ne lasa inspirati si a inspira pe ceilalti prin ceea ce Suntem.
Ei bine, eu m-am lasat puternic inspirat de muzica si de chitara, pentru ca asa ajung la sufletul meu si ma bucur de mine insumi, jucandu-ma.
Intr-o zi, prin clasa a 7-a, l-am intalnit pe Mihai, care m-a inspirat enorm la momentul acela. Nimic intalmplator ca pe Mihai il cheama… Mihai 🙂
Si pentru ca el avea o chitara in mana si cânta ceva folk, asta mi-am dorit si eu. Sunt sigur ca daca ar fi avut in acel moment un cimpoi in brate, m-as fi apucat sa ma invat sa cant la cimpoi. Pentru ca eu, de fapt, imi doream sa imi cant mie si cautam acel ceva care sa ma duca acolo… habar n-aveam, la varsta aia ce vreau, da stiam ca-mi place ce ascult si eram “pregatit” sa ma las inspirat!
Impreuna cu chitara, ajung in armonie cu inima mea intr-un fel unic si nemarginit
Da, ca vorbeam de invatat, mi-am dat seama ca niciodata nu mi-a placut, de fapt, sa invat “la impuse”, ci doar sa ma bucur facand ceea ce fac. Si asa se ajunge la invatare, vazand si facand si vorbindu-ti tie mai mult si mai mult.
Si tot “vorbindu-mi” mie, am vorbit si lumii. Cu pasiune. O fac si acum. O faci si tu. O facem fiecare din noi…
Iar daca simtim cateodata ca ceea ce facem nu este ceea ce ne dorim, este doar pentru ca uitam, in acel moment, sa mai comunicam cu noi insine, cu adevarat
Acea “neplacere” ce vine catre noi cand facem ceea ce nu ne “place” nu este decat strigatul nostru catre noi insine: “nu te aud, nu te vad si nu te simt, Omule!”
De aici vine si expresia de “nesimtit”… Omul nu se simte pe el, nu simte ca se deranjeaza pe el, daramite sa mai simta ca sunt si altii in jurul lui
Schimba ceva, schimba ce faci si gaseste modul in care sa iti vorbesti tie insuti asa cum vrei, de fapt! Sunt mii, infinite moduri de vorbi cu noi insine.
Chitara este unul din ele! Si daca, cateodata, am simtit ca nu cant “bine” sau nu ma bucur de cantatul la chitara, sau nu am chef, a fost doar pentru ca in acele momente cautam sa cant doar celorlalti, uitandu-ma pe mine insumi. Ma lasam pe mine la o parte si ma concentram numai pe ceilalti…
Nu am venit pe lumea asta nici ca sa spunem noi celuilalt ce sa faca si cat de bine sa faca sau sa fie! Nu am venit pe lumea asta ca sa “reparam” pe cel de langa noi si nici sa-l “salvam”. Nu!
Noi suntem aici pentru noi insine. Suntem aici sa ne traim experientele vietii, cu pasiune. Si putem face asta lasandu-ne inspirati de ceilalti, inspirand, la randul nostru!
Suntem aici sa insotim Viata pe drumul ei, creând, prin asta, mai multa Viata! Suntem aici pentru a ne bucura si a ne juca! Suntem aici pentru a lua viata in serios, dar nu a ne lua prea in serios!
Asa ca, dragul meu Om, daca te inspira chitara, sau tobele, sau orice instrument muzical cu care sa te inveti un pic mai mult sa vorbesti cu tine insuti, pe calea muzicii, vino la Scoala de folkusor!
Gata, foarte curand, incepem “scoala” 🙂
Ne vom inspira si vom invata unii de la ceilalti sa cântam cu pasiune inimilor noastre! Si asa vom ajunge sa cântam si celorlalti, cu usurinta, bucurie si drag!
Scoala de folkusor nu e, de fapt, o scoala tipica. Scoli tipice de invatat sa canti la chitara sunt cu duiumul. Profesori de chitara sunt, la fel, nenumarati. Iti pot recomanda si eu cativa. De ce nu te-ai dus deja acolo? Ce te tine sa mergi pe drumul acela? Ca doar sunt mii si mii de oameni care au facut asta… Daca simti ca vrei sa ajungi repede “cel mai tare chitarist”, da, mergi acolo.
Scoala de folkusor e altceva. Aici e “cu inima”, e cu usorul, cu joaca, cu drag si cu bucurie. E un loc altfel de loc, un loc unde ne imprietenim unii cu altii, invatam unii de la ceilalti cu usurinta si bucurie si ne dezvoltam abilitatea de a fi Oameni. Oameni care canta cu toata pasiunea de care sunt in stare!
Scoala de folkusor e un loc in care lasam copilul din noi la joaca. E un loc in care tu vrei sa vii doar daca nu ai asteptari despre nimic ce ti-ai inchipui ca va fi acolo si daca iti doresti sa faci lucrurile usor, simplu si din inima. Si daca vrei sa-ti lasi pasiunea sa se manifeste cu toata puterea.
Scoala de folkusor poate fi locul unde, in joaca, poti afla ca, de fapt, nu-ti place sa canti la niciun instrument! Poate afli ca nu cantatul la chitara sau batutul la tobe este pasiunea ta! Dar ce eliberare sa stii ce vrei si ce nu vrei, nu-i asa? Ce eliberare sa afli care ti-e pasiunea, de fapt…
Daca deja stii sa canti la chitara si simti sa contribui inspirandu-i si pe ceilalti, vino sa cantam! Sa dam mai departe unii altora din pasiunea aceasta!
La Scoala de folkusor, tu si cu mine ne vom juca, vom povesti, iti voi spune cum am invatat eu chitara, iti voi spune si arata toate secretele pe care le stiu la chitara. Si la tobe! Vor fi cu noi tobosari si chitaristi cu inima mare, de la care si eu invat mereu. Si ne vom face multe daruri frumoase, unii altora. Vom invata folkusor. Nu folku’-greu, nu rocku’-greu, nimic cu “greu”, cu munca grea, cu lupte si cu indirjire si impotrivire.
Vei afla cum sa faci sa te inveti si tu sa devii cel mai minunat muzician al inimii tale, mergand pe calea folkusorului. Nu m-am nascut invatat si nu stiu pe nimeni care sa fi stiut sa cante la chitara din leagan…
Vom face experienta impreuna. Ne vom re-conecta cu muzica din noi si cu muzica din Univers. Ne facem “gasca de folkusoristi” si rupem inima targului, cantand. Vrei si tu asta? Poate ne primeste si Bobo la vreo Seara de folkusor, cine stie? Mergem impreuna 🙂
Ok, deci, prima intalnire va fi ca o Seara de folkusor, dar intre noi… scolarii… ca sa ne (re)cunoastem, sa aflam impreuna daca asta-i (si) calea ta… si vei alege singur(a), mai apoi, daca continui sa vii mai departe, la urmatoarele intalniri ale Scolii de folkusor
Hai, ca e usor! E folkusor!
Cu drag,
Bogdan (Bobo de la folkusor)
P.S. Daca simti ca Scoala de folkusor ar putea fi si locul tau de joaca – cu chitara, cu tobele si/sau cu vocea, trimite-mi te rog un mesaj pe email, la bobo@folkusor.ro
Pune in email toate intrebarile ce-ti vin acum prin minte… Deja ma gandesc ca te intrebi cate locuri sunt? Sunt doar 10 locuri in prima serie din noiembrie si deja 4 sunt ocupate! Nu incapem mai multi in sala de “clasa” asa ca grabeste-te sa-mi spui daca vrei si tu sa vii
Restul ti-l spun pe email, ca trebuie sa fug spre sala de repetitii. Simt sa cânt ceva, ca nu mai pot de chef de cantat, dupa cat am scris aici…
