Oameni Buni,

Mi-e aproape imposibil sa concentrez totul in cateva cuvinte despre miracolul ce s-a intamplat pe 6 septembrie, la prima “Seara de Folkusor”, asa ca aleg sa parafrazez o replica celebra din filmul “Casablanca”, “I think this is the beginning of a beautiful friendship“…

O fantastica energie buna, adusa de toti si de fiecare dintre cei care au venit acolo. Cativa am fost si pe scena, insa forta a venit de la toti cei de acolo, care si-au pus inimile in causul palmelor si le-au lasat sa se impreuneze unele cu altele si sa creeze o stare minunata, unica si de neuitat.

A fost seara fiecaruia din noi si a fost momentul nostru, al tuturor!

Cu totii ne-am bucurat, cu inima, de muzica, de prietenie, de simplitatea de a cânta liber si fara judecati. Am fost cu totii intr-o stare pe care doar bucuria de A FI si de a darui unii altora o bucatica de suflet si un strop de fericire si prietenie, il poate crea, prin muzica.

Am constatat ca au venit prieteni pe care eu, cel putin, ii stiam de 30 de ani, pe altii de 20, pe altii de 10 sau 5 ani, iar pe unii dintre ei de doar 5-6 luni de zile. Si am vazut ca timpul nu conteaza deloc in acest gen de intamplari.

Prin bucuria prieteniei si dorinta de a darui, toti de acolo parea ca ne cunoastem de 1000 de ani si ca stim sa cantam Folkusor tot de atunci!

Inca lucrez la materialul filmat, (Dan Cazacu ma ajuta enorm la tot si la toate), dar tot mai am nevoie de putin timp pana sa fie gata si sa-l postez aici, sa pot sa-ti dau o farama de idee “in miscare” despre cum a fost acolo. Am sa postez si fotografii, pentru ca in ele sunt oamenii care au creat aceasta prima “Seara de Folkusor”.

Una peste alta, am sa las mai mult imaginile sa vorbeasca despre cum a fost… [click aici sa vezi albumul de poze]

Da, nu am avut Carul 1 de la Televiziunea Româna sa filmeze si nici nu am avut lumina buna pe scena sau chiar in sala, asa ca videourile nu sunt HQ de data aceasta. Dar se simte si din filmarile si pozele facute ca am avut bucurie si prietenie din abundenta, cum de mult nu am mai simtit atat de intens. Asa ca, pe de cat de intunecate se vad uneori inregistrarile video sau unele poze, pe atat de luminoasa a fost starea de bine!

Stai pe aproape, caci poate chiar maine am sa reusesc sa pun aici testimonialele video despre cum a fost pe 6 septembrie. Si daca iti place, tot ce ai de facut este sa incepi sa cauti un cantec-doua pe care sa-l inveti la chitara (o prima sursa de inspiratie ar putea fi chiar pe folkusor.ro, sectiunea lectii de chitara) si sa te anunti pe blog, aici, ca vrei sa vii la urmatoarea Seara de Folkusor… Caci va mai urma una si inca una si tot asa… Si stii ceva? Nu prea cred ca vei dori sa lipsesti, caci unde altundeva poti sa gasesti bucuria de a canta cu si pentru prietenii tai, daca nu la o asa Seara de Folkusor?

Pe bune, acum, chiar vrei sa canti doar in baie toata viata asteptand sa-ti iasa perfect ? 🙂

Chiar astepti o alta viata in care sa te bucuri ca poti si tu sa canti, fara sa te judece nimeni, ci doar sa cante cu tine si sa te aplaude? Ce te doare atata de ce-o sa zica altii despre cat de bine canti tu la chitara sau cu vocea?

Vezi cum a fost la prima Seara de Folkusor, apoi inchide ochii si imagineaza-ti cum ar fi sa fii acolo data viitoare, pe scena, inconjurat(a) de prieteni si sa te bucuri la maxim de tine si de ei, prin muzica facuta impreuna…

Noi toti, pe 6 septembrie, am inceput sa zburam cu aripile noastre, pe ritmuri de folkusor…

Si toti, dar absolut toti cei care am gustat deja din prima Seara de Folkusor am avut o singura intrebare: “…cand e urmatoarea?”

Ei bine, de tine depinde cand va fi urmatoarea…!
Pentru ca e seara TA si TU vei veni acolo, sa canti. Cu prietenii, bineinteles!

Eu ma apuc deja de planuit urmatoarea Seara de Folkusor, dar nu o pot finaliza fara tine! Te astept cu comentarii aici, pe blog, cu idei de piese noi, cu curajul (pe care stiu ca-l ai deja) de a canta acolo…

Hai, ca e usor! E folkusor!

Cu drag si recunostinta pentru ca Existi, Omule Bun,

Bogdan (Bobo, de la Folkusor)

P.S. Unul dintre Mentorii mei in ideea Folkusorului, Daniel Zarnescu, pe care eu il respect enorm si pe care poate l-ai si remarcat joia trecuta la eveniment, a scris a doua zi tare frumos despre acesta si despre cum cu totii avem aripi, dar numai de noi depinde daca si zburam cu ele. Daniel a postat si el cateva marturii video si foto, intr-un articol excelent, cum numai el stie sa scrie [Click aici sa vezi despre ce este vorba]

Comentarii

comentarii